Elveția abordează cheltuielile: pachetul de ajutor EP27 provoacă furori!

Elveția abordează cheltuielile: pachetul de ajutor EP27 provoacă furori!

Elveția se confruntă în prezent cu provocări enorme de politică fiscală, determinate în parte de schimbările demografice și de nevoile permanente de securitate militară. Cu toate acestea, spre deosebire de țări precum Franța, Germania, SUA și Italia, Elveția se vede legată de frâna îndatorării, care prevede că guvernul federal poate cheltui doar atât cât este necesar. Această reglementare obligă Elveția să-și controleze strict cheltuielile, ceea ce se reflectă în noul pachet de ajutor EP27, care își propune să reducă cheltuielile cu aproape 3 miliarde de franci cu o economisire totală de 23% la un buget total de 2328. 98 de miliarde de franci, ca Economiesuisse raportat.

EP27 se confruntă cu rezistență politică, dar nevoia de disciplină bugetară este inconfundabilă. Datoriile mari duc la sarcini mai mari ale dobânzilor, ceea ce limitează flexibilitatea financiară a Elveției. Țările cu niveluri ridicate de îndatorare, cum ar fi Franța și SUA, cheltuiesc o mare parte din veniturile lor pe dobânzi, care, la rândul lor, afectează investițiile în domenii cheie precum educația, infrastructura și securitatea. În Elveția, pe de altă parte, nivelul scăzut al datoriei permite stabilirea flexibilă a priorităților financiare.

Justiția intergenerațională și frâna datoriilor

Dezbaterea despre regula datoriilor se învârte și în jurul problemei justiției intergeneraționale. Politica actuală a datoriilor pune o povară asupra generațiilor viitoare care vor trebui să ramburseze datoriile asumate astăzi. O politică financiară durabilă nu numai că promovează încrederea populației, a investitorilor și a agențiilor de rating, dar este și crucială pentru stabilitatea statului. Este evident că frâna îndatorării ajută Elveția să prevină o potențială spirală a datoriilor și să stabilească prioritățile necesare pentru a se asigura că finanțele naționale rămân stabile chiar și în perioade de criză.

Pentru a stăpâni provocările financiare într-o manieră orientată spre viitor, abordarea reformei frânei datoriilor conține propuneri care diferențiază între consumul public și investițiile necesare. Reforma ar putea, printre altele, să scutească creșterile salariale din sectorul public de limitele datoriei și să crească investițiile publice care promovează performanța economică și prosperitatea pe termen lung. Studiile arată că 100 de euro investiți în educație pot duce la venituri fiscale suplimentare de 200 până la 300 de euro. Prin urmare, criticii fac presiuni pentru reintroducerea unei reguli de aur care să asigure că investiția netă trebuie să rămână permanent pozitivă pentru a garanta stocul de capital și competitivitatea, așa cum DIW analizate.

În ceea ce privește performanța viitoare a statului, trebuie luate în considerare și provocări precum schimbarea demografică și ritmul accelerat al digitalizării. Gestionarea corectă a investițiilor este necesară pentru eliminarea restanțelor existente în stocul de capital public de câteva sute de miliarde de euro. Propunerile includ, de asemenea, o limită a cheltuielilor publice de consum, în timp ce cheltuielile sociale, cum ar fi pensiile, ar trebui excluse.

Condițiile financiare actuale sunt acceptabile deoarece guvernul federal primește în prezent condiții bune pentru gestionarea datoriilor. Cu toate acestea, o creștere a dobânzii sau a datoriei ar putea crește semnificativ povara dobânzii și ar putea limita opțiunile financiare ale Elveției. În cele din urmă, este important să se dezvolte o abordare cuprinzătoare și transparentă care să permită Elveției să respecte atât frâna datoriei, cât și să investească în viitor.