Valurile de căldură se ridică: Așa se protejează orașele de soarele de vară!

Valurile de căldură se ridică: Așa se protejează orașele de soarele de vară!

Efectele amenințătoare ale valurilor de căldură asupra zonelor urbane devin din ce în ce mai vizibile. Valurile de căldură sunt în creștere, iar orașele devin din ce în ce mai mult Insule Urbane de Căldură (UHI), unde temperaturile sunt semnificativ mai ridicate decât în ​​zonele rurale. Se estimează că temperaturile globale vor crește cu o medie de trei grade până în 2100. În zonele urbane, această creștere ar putea ajunge până la șase grade. Georg Grassl, partener asociat la Drees & Sommer, subliniază urgența promovării construcțiilor și renovării adaptate climei pentru a face față provocărilor crizei climatice. Haufe.de raportează că măsurile de economisire a energiei, cum ar fi izolarea îmbunătățită, pot oferi, de asemenea, protecție împotriva căldurii.

O problemă semnificativă în dezvoltarea insulei de căldură urbană este „infrastructura densă” care este responsabilă pentru temperaturile mai ridicate din zonele din interiorul orașului. Suprafețele din beton și asfalt captează căldura, iar densitatea ridicată a clădirii reduce fluxul de aer. În același timp, lipsa spațiului verde reduce răcirea naturală. Aceste schimbări climatice au consecințe grave, inclusiv riscuri pentru sănătate cauzate de insolație, deshidratare și probleme respiratorii, în special în grupurile vulnerabile. În plus, consumul crescut de energie, în special prin funcționarea aerului condiționat, reprezintă deja 10% din consumul de energie electrică la nivel mondial, reprezintă o povară suplimentară pentru mediu. Sigmaearth.com arată că această situație poate avea și consecințe economice, deoarece costurile cu energia cresc și productivitatea scade.

Strategii pentru răcirea orașelor

Pe fondul acestor evoluții, Grassl solicită măsuri specifice pentru a reduce aspectele formării insulelor de căldură urbane. Exemplele includ analiza punctelor fierbinți din orașe și sprijinul direcționat al grupurilor de populație vulnerabile la căldură, cum ar fi casele de bătrâni și școlile. În acest context, la Rastatt a fost inițiat un proiect impresionant în care au fost plantați 1.000 de copaci noi în scop de răcire. Asemenea Sigmaearth.com subliniază importanța verdeață: copacii nu numai că oferă umbră, ci contribuie și în mare măsură la răcirea și îmbunătățirea calității aerului.

Există, de asemenea, strategii alternative pentru plantarea copacilor, în special în orașele interioare dens construite. Măsuri precum ecologizarea fațadelor și a acoperișului, umbrirea pergolelor și umbrirea reciprocă a clădirilor sunt esențiale pentru reducerea temperaturii suprafeței. Utilizarea acoperișurilor și trotuarelor răcoroase care reflectă lumina soarelui, precum și promovarea clădirilor eficiente din punct de vedere energetic și extinderea transportului public sunt, de asemenea, abordări promițătoare.

O privire înainte

Exemplul inițiativei „Million Trees NYC” a orașului New York, în care au fost plantați un milion de copaci, ilustrează modul în care măsurile direcționate pot influența pozitiv clima din orașe. Astfel de inițiative strategice sunt cruciale pentru reducerea impactului negativ al efectului UHI și pentru a face spațiile urbane mai locuibile. Integrarea spațiilor verzi, a construcțiilor ecologice și a soluțiilor eficiente din punct de vedere energetic ar putea fi cheia pentru a oferi generațiilor viitoare un mediu de viață sănătos.