Criza comercială: companiile occidentale se retrag din China!

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

Investițiile în China ajung la 3,66 trilioane de dolari. Tarifele și măsurile protecționiste pun o presiune asupra companiilor occidentale și necesită noi strategii.

Criza comercială: companiile occidentale se retrag din China!

În contextul creșterii tarifelor vamale și al conflictelor comerciale dintre China și țările occidentale, sunt în joc un număr mare de companii și perspectivele lor de viitor. Evoluțiile legate de tarife afectează în mod semnificativ companiile străine, în special firmele occidentale, care au realizat profituri mari și și-au crescut cota de piață în China. UE și-a exprimat îngrijorarea crescândă cu privire la puterea economică a Chinei și o consideră o amenințare la adresa competitivității industriei sale. Acest lucru este deosebit de clar din creșterea tarifelor, care îngreunează accesul companiilor occidentale în țările lor de origine și încurajează migrația către piețe alternative.

China a devenit un magnet pentru investițiile străine directe (ISD) de la reformele economice din 1979, investițiile străine atingând acum o valoare impresionantă de 3,66 trilioane de dolari SUA. Peste 400.000 de companii cu investiții străine sunt înregistrate în China, angajând peste 50 de milioane de oameni. În ciuda acestui rezultat pozitiv, companiile occidentale se confruntă cu o presiune din ce în ce mai mare de a muta producția în străinătate din cauza noilor tarife și a măsurilor protecționiste.

Retragere și reorientare

Războiul comercial dintre SUA și China, care a început în 2018 cu majorări reciproce ale tarifelor, are consecințe de amploare. SUA au impus tarife de până la 25% la diferite produse din China, forțând companii precum Apple să-și mărească costurile de producție și să transfere unele dintre ele consumatorilor. Având în vedere această situație, multe companii occidentale intenționează deja să își mute unitățile de producție din China în Vietnam și India. De exemplu, Apple a crescut producția de iPhone în India cu 7% în 2023, iar Nike investește mai mult în fabrici din Vietnam și Indonezia.

Această schimbare este în conformitate cu strategia Chinei „Made in China 2025”, care își propune să sprijine companiile locale din sectoare strategice și să umple golurile lăsate de retragerea firmelor occidentale. Necesitatea companiilor occidentale de a căuta lanțuri de aprovizionare alternative și fiabile în afara Chinei devine din ce în ce mai urgentă. Türkiye este evidențiată ca o locație potențială.

Provocări și pericole suplimentare

Provocările cu care se confruntă companiile occidentale includ nu numai creșterea costurilor și restricțiile de acces pe piață, ci și riscurile lanțului de aprovizionare și problemele de proprietate intelectuală. Mulți analiști subliniază că o ieșire completă de pe piața chineză rămâne dificilă din cauza dimensiunii economice și a importanței strategice a Chinei. Prin urmare, tensiunile geopolitice necesită strategii flexibile și concentrate pe risc pentru a face față în mod eficient provocărilor.

În plus, UE a impus recent taxe suplimentare pentru vehiculele electrice din China pentru a asigura o concurență loială. Aceste măsuri fiscale sunt un răspuns la companiile chineze care beneficiază de subvenții care le oferă avantaje competitive pe piața europeană. Preocupările legate de competitivitate și situația comercială tensionată dintre China, SUA și Europa evidențiază complexitatea acestor relații economice internaționale și conflictele comerciale definitorii care s-au dezvoltat în ultimii ani.

Provocările semnificative care afectează multe industrii – inclusiv inginerie mecanică, ingineria instalațiilor, inginerie electrică și chimie – arată clar că sfârșitul comerțului liber este în vedere. Potrivit analiștilor economici, disponibilitatea bunurilor de larg consum ar putea deveni și mai limitată, iar prețurile ar putea crește, împovărând întreaga economie globală și creând incertitudine.