Fonduri pentru climă sub presiune: bani pentru proiecte fosile în loc de protecția climei?

Fonduri pentru climă sub presiune: bani pentru proiecte fosile în loc de protecția climei?

Fondul pentru Climat și Transformare (KTF) este în prezent în centrul dezbaterii despre finanțarea proiectelor de protecție a climei. Un nou studiu scurt al Ecological-Social Market Economy Forum (FÖS) din partea Green Planet Energy arată că există riscul ca KTF să fie utilizat pentru finanțarea proiectelor fosile și a gazelor naturale ieftine. Această dezvoltare este rezultatul direct al criteriilor slabe de atribuire și al planificării proaste din partea guvernului federal, cum ar fi Partea însorită raportat.

Studiul analizează diverse aspecte ale utilizării fondurilor din fondul special pentru infrastructură și neutralitate climatică. În special, este subliniată necesitatea unor criterii de evaluare clare pentru o utilizare eficientă și ecologică a fondurilor. O altă concluzie cheie a investigației este că cele 10 miliarde de euro suplimentare pe an din fondul special sunt considerate insuficiente pentru investițiile necesare în protecția climei.

Provocări cauzate de subvențiile pentru fosile

Studiul continuă spunând că subvențiile pentru combustibilii fosili sunt privite ca o ipotecă scumpă pentru generațiile viitoare și nu ar trebui să aibă loc în fondul pentru climă. Proiecte precum finanțarea taxei de stocare a gazelor contrazic obiectivele fondului special și ale KTF. Promovarea pompelor de căldură, pe de altă parte, este evidențiată ca un exemplu pozitiv de măsuri eficiente de protecție a climei. Aceste tehnologii realizează economii semnificative de gaze cu efect de seră în sectorul construcțiilor.

În 2023, investițiile în tehnologia de încălzire s-au ridicat la 8,8 miliarde de euro, ceea ce a avut un impact pozitiv asupra creării de valoare (7,2 miliarde de euro) și a ocupării forței de muncă (aproximativ 108.000 de posturi cu normă întreagă). În schimb, subvenționarea noilor centrale electrice pe gaz natural este clasificată drept contraproductivă din punct de vedere al politicii climatice, în timp ce finanțarea centralelor electrice capabile să utilizeze hidrogen este considerată utilă doar într-o măsură limitată, în cazul utilizării acestora cu hidrogen verde.

Energia regenerabilă ca soluție

Energia regenerabilă, inclusiv energia eoliană, energia solară și energia hidroelectrică, este considerată o opțiune prietenoasă cu mediul în lupta împotriva schimbărilor climatice. Un aspect important este că emisiile de CO2 trebuie luate în considerare pe întreg ciclul de viață, de la producție la transport la instalare și întreținere, cum ar fi NatureOffice a subliniat.

În comparație cu combustibilii fosili, energia regenerabilă are emisii mai mici în amonte. Combustibilii fosili precum cărbunele, petrolul și gazele sunt principalele cauze ale emisiilor de CO2. Acestea apar nu numai în timpul arderii, ci și în fazele anterioare - în timpul extracției, transportului și în final arderii. Centralele pe cărbune, de exemplu, emit aproximativ 820 g CO2/kWh, în timp ce gazul natural produce aproximativ 450 g CO2/kWh. Centralele fosile produc un total de 900 până la 1.200 g echivalent CO2 per kWh.

În schimb, diverse surse de energie regenerabilă sunt caracterizate de emisii mai mici pe ciclul de viață:

Provocările actuale legate de Fondul pentru Climat și Transformare ilustrează urgența unei utilizări clare și consecvente a fondurilor, care este mai strict legată de criteriile de protecție a climei și ar trebui evaluată în mod regulat.