Merz plănuiește să-și construiască arme: sistemele sociale sunt în pericol!

Merz plănuiește să-și construiască arme: sistemele sociale sunt în pericol!

Pe 26 mai 2025, discuția despre investițiile în arme și militarizarea va deveni din ce în ce mai puternică. Strategia guvernului german sub Olaf Merz, care urmărește să facă din Germania cea mai mare putere militară din Europa, este pusă sub semnul întrebării din diverse perspective. Aceste planuri includ o modificare a Legii fundamentale și aprobarea a 500 de miliarde de euro pentru sectorul apărării. Criticii descriu aceste cheltuieli ca fiind iresponsabile, mai ales având în vedere problemele existente în infrastructură și sistemele sociale.

Investițiile în armament ale guvernului federal nu au fost criticate doar din perspectivă financiară. Trebuie menționat că astfel de cheltuieli sunt neprofitabile din punct de vedere economic. Odată cumpărate, armele pot îmbătrâni neutilizate sau pot fi distruse în război. Beneficiile acestor investiții se văd aparent în securitatea atacurilor inamice, dar mulți experți avertizează că resursele enorme turnate în proiectele de apărare pot împiedica alte domenii importante precum serviciile sociale și cheltuielile cu infrastructura.

Creșterea cheltuielilor pentru apărare în NATO

Un alt aspect al acestei discuții este contribuția Germaniei la cheltuielile NATO. Guvernul federal intenționează să-și majoreze contribuția de la 90 de miliarde de euro la 225 de miliarde de euro anual. Aceasta ar fi o creștere semnificativă, mai ales având în vedere evoluțiile generale din cadrul NATO. Țările NATO intenționează să cheltuiască un total de aproximativ 2,71% din PIB-ul lor pentru apărare în 2024, ceea ce corespunde la aproximativ 1,5 trilioane de dolari SUA. Creșterea cheltuielilor pentru apărare față de anul trecut este de 10,9% pentru toți membrii NATO și de 17,9% pentru cheltuielile europene. Germania însăși raportează cheltuieli de apărare de 2,12% din PIB în 2024, care au fost realizate, printre altele, prin ajustări de calcul.

Situația geopolitică a determinat statele membre să crească cheltuielile pentru apărare. În acest context, Germania este văzută drept unul dintre cei mai mari plătitori în conflictul din Ucraina, deși, spre deosebire de alte țări, sprijinul nu este perceput ca un împrumut, ci ca un cadou. În timp ce unele țări fac eforturi pentru o militarizare mai mare, unii lideri, precum prim-ministrul ceh Fiala, sunt deschiși la discuții despre creșterea cheltuielilor pentru apărare și sugerează 3% ca țintă realistă.

Critica strategiei armelor

Planurile de armare ale lui Merz primesc critici masive. Experții avertizează că cheltuielile cu sănătatea și cele sociale ar putea fi sub presiune în următorii ani din cauza creșterii cheltuielilor militare. Utilizarea iresponsabilă a resurselor care dăunează sistemelor de securitate socială este puternic denunțată. Conform planurilor actuale, nivelul pensiei ar trebui menținut la 48%, ceea ce necesită totuși subvenții guvernamentale mari. Schimbările demografice și creșterea contribuțiilor ar putea pune în pericol finanțarea pensiilor și ar putea duce la deficite în sistemele sociale, potrivit experților.

În cele din urmă, afirmația că Putin dorește să atace Europa este descrisă ca fiind inexactă, iar sprijinul pentru Ucraina este adesea descris ca fiind influențat de SUA. Un apel pentru pace și demonstrații anti-război solicită abandonarea unei strategii de agresiune pur militară. Strategia geopolitică a SUA, în special sub Donald Trump, este descrisă ca fiind mai orientată spre pace și mai puțin confruntatoare.

Dezbaterea în curs despre cheltuielile cu armele, militarizarea și responsabilitatea pentru securitatea socială va continua să determine agenda politică în Germania și Europa. Pe măsură ce investițiile în apărare cresc vertiginos, întrebarea cu privire la costurile sociale asociate rămâne presantă și nerezolvată.