Miliarde pentru militari: va duce cu adevărat reînarmarea la o soluție la criză?

Miliarde pentru militari: va duce cu adevărat reînarmarea la o soluție la criză?

Având în vedere tensiunile geopolitice și discuțiile în curs despre securitatea în Europa, guvernul federal plănuiește investiții masive în Bundeswehr. Aceste măsuri urmăresc să scoată economia germană din recesiune și, în același timp, să consolideze legitimitatea politică. Pentru a atinge aceste obiective, cheltuielile pentru securitate și apărare ar trebui majorate până la 5% din produsul intern brut. Evoluțiile actuale arată că dezvoltarea militară este urmărită și de multe alte state europene, mai ales după atacul rusesc asupra Ucrainei din 2022. [freitag.de] raportează că aceste investiții sunt menite să creeze noi locuri de muncă și să stimuleze creșterea economică.

Cu toate acestea, un studiu realizat de Tom Krebs și Patrick Kaczmarczyk de la Universitatea din Mannheim exprimă îndoieli cu privire la eficacitatea acestor măsuri. Așa-numitul multiplicator fiscal pentru investițiile în apărare este de doar maxim 0,5, probabil chiar mai mic. Aceasta înseamnă că populația generală beneficiază cu greu de pe urma investițiilor în sectorul apărării, în timp ce industria de apărare ar putea beneficia de noi comenzi. În plus, investițiile în educație, infrastructură și îngrijirea copiilor ar putea genera mult mai multă valoare adăugată, potrivit studiului. Acest lucru arată clar că fiecare euro care intră în investiții în apărare lipsește în domeniile sociale și proiectele de infrastructură.

Efectele de creștere și limitele acestora

Raportul Kiel, scris de Ethan Ilzetzki, profesor la London School of Economics, evidențiază implicațiile politice ale acestor cheltuieli de apărare. El subliniază că creșterea cheltuielilor pentru apărare nu duce neapărat la o scădere a consumului privat, dar că succesul guvernelor în susținerea activității economice private depinde de diverși factori. Cu toate acestea, creșterea cheltuielilor militare finanțate de taxe mai mari ar putea avea un impact negativ asupra creșterii PIB-ului, intensificând dezbaterea privind finanțarea și prioritățile. [ifw-kiel.de] subliniază că ar putea fi crucial ca guvernele să își asume mai multe datorii pentru a finanța cheltuieli suplimentare temporare.

Un alt aspect important este spillover-ul tehnologic care ar putea apărea din producția internă de arme. Aproximativ 80% din cheltuielile militare actuale provin de la companii din afara UE, ceea ce creează un stimulent pentru consolidarea industriei interne. Moritz Schularick, președintele IfW Kiel, subliniază că dezvoltarea de noi tehnologii de apărare în Europa ar putea avea efecte economice pe termen lung care depășesc beneficiile fiscale pe termen scurt.

Perspective și recomandări pe termen lung

Situația actuală necesită o realiniere a politicii europene de cercetare și dezvoltare. Raportul arată că SUA alocă aproximativ 16% din cheltuielile militare pentru cercetare și dezvoltare, în timp ce UE investește doar 4,5%. Creșterea cheltuielilor pentru apărare de la 2% la 3,5% din PIB ar costa aproximativ 300 de miliarde de euro pe an, dar ar putea genera o activitate economică privată similară. De asemenea, recomandă ca toate guvernele europene să organizeze și să își finanțeze în comun cheltuielile militare la nivelul UE pentru a promova concurența și expertiza.

Pe scurt, este clar că abordarea guvernului federal de a crește investițiile în apărare este o sabie cu două tăișuri. Pe de o parte, acest lucru ar putea crea locuri de muncă și susține creșterea economică pe termen scurt, dar, pe de altă parte, cercetările avertizează asupra consecințelor sociale și economice negative ale acestei politici.