Miliarde în investiții: de ce energia nucleară rămâne un risc costisitor
Analiza a 662 de proiecte energetice relevă provocări și oportunități atunci când investiți în energie nucleară, energie regenerabilă și costuri.
Miliarde în investiții: de ce energia nucleară rămâne un risc costisitor
O analiză cuprinzătoare de la Institutul pentru Sustenabilitate Globală a Universității din Boston (IGS) examinează provocările și costurile proiectelor energetice din întreaga lume. Bazat pe 662 de proiecte din 83 de țări implementate din 1936, studiul arată că investițiile totale au fost de aproximativ 1,25 trilioane de euro. Deosebit de remarcabile sunt depășirile semnificative ale costurilor și întârzierile în centralele nucleare, care în medie costă de două ori mai mult de construit decât era planificat inițial. Aceste proiecte se caracterizează nu numai prin costuri suplimentare mari, ci și prin cele mai mari întârzieri, ceea ce duce adesea la stres și conflicte politice.
Investițiile în energia nucleară necesită adesea finanțare suplimentară în valoare de miliarde. Un alt accent este pus pe tehnologiile de captare și stocare a hidrogenului și carbonului (CCS), care se confruntă, de asemenea, cu dificultăți financiare și de construcție. În schimb, parcurile solare și noile linii electrice au rezultate semnificativ mai bune în ceea ce privește costurile și planificarea. Turbinele eoliene oferă, de asemenea, un nivel relativ ridicat de securitate a planificării, ceea ce le face o opțiune atractivă pentru investiții viitoare.
Costurile și riscurile proiectelor mari
O concluzie cheie a studiului este creșterea semnificativă a riscurilor pentru centralele mari, în special pentru cele mai mari de 1.560 de megawați. În aceste cazuri, atât probabilitatea depășirilor de timp, cât și de costuri cresc semnificativ. Întârzierile care depășesc 87,5% din timpul inițial de construcție duc la creșterea vertiginoasă a costurilor. Proiectele mai mici, modulare, pe de altă parte, ar putea reprezenta o alternativă mai previzibilă și mai rentabilă pentru a stăpâni provocările tranziției energetice.
Dacă puneți rezultatele studiului IGS în contextul tranziției energetice germane, puteți observa o pondere în creștere rapidă a energiilor regenerabile. În 2024, această pondere era de 55%, în timp ce energiile fosile, cum ar fi cărbunele și gazele naturale, precum și energia nucleară, reprezintă o pondere în scădere a furnizării de energie electrică. Este de remarcat faptul că energia nucleară a fost oprită în aprilie 2023, ceea ce a redus dependența de această tehnologie riscantă.
Investiții globale în tranziția energetică
În 2023, investițiile globale în tranziția energetică au atins 1,8 trilioane de dolari, în creștere cu 17% față de an. Prognozele sugerează că piața globală de energie regenerabilă ar putea ajunge la peste 2 trilioane de dolari până în 2030. În Germania, energia eoliană în special reprezintă aproximativ o treime din generarea de electricitate, în timp ce energiile fosile devin din ce în ce mai scumpe și mai puțin competitive.
Pe scurt, se poate observa că analiza efectuată de IGS și evoluțiile actuale din Germania indică o realiniere semnificativă a producției de energie. Proiectele de energie nucleară se dovedesc riscante și ineficiente din punct de vedere financiar, în timp ce energia regenerabilă câștigă teren ca soluții durabile pe termen lung. Avantajul economic al energiei nucleare este din ce în ce mai văzut ca fiind slab, ceea ce alimentează și mai mult discuția despre construcția de noi centrale, inclusiv reactoare modulare mici (SMR).
Aceste constatări oferă o bază de date valoroasă pentru investițiile viitoare în infrastructura energetică și pentru evaluările de risc care sunt necesare. Mai multe informații găsiți în rapoartele de la Concentrează-te şi Polaris.