Dieback forest 2.0: Cea mai mare campanie de reîmpădurire din Germania se profilează!

Dieback forest 2.0: Cea mai mare campanie de reîmpădurire din Germania se profilează!

Germania se confruntă cu o provocare masivă: cea mai mare campanie de reîmpădurire de la al Doilea Război Mondial este iminentă. Această necesitate rezultă din consecințele grave ale schimbărilor climatice, pe care experții le numesc „Forest Dieback 2.0” – o situație care este și mai gravă decât în ​​anii 1980. Aproximativ 525.000 de hectare de pădure sunt grav avariate; în special, arboretele de molid și foioase, cum ar fi fagul și stejarul, trebuie reîmpădurite. Peste 80% din copacii rămași prezintă daune, chiar și după un 2024 umed.

Lanțurile muntoase joase, precum Harz și Pădurea Turingiană, precum și părți din Renania de Nord-Westfalia și Hesse sunt afectate în mod deosebit. Monoculturile care au apărut încă din perioada postbelică se dovedesc vulnerabile la dăunători și la efectele schimbărilor climatice. Potrivit unui studiu al Institutului de Cercetări Economice Ecologice (IÖW), investițiile în pădurile mixte stabile din punct de vedere climatic pot obține o rentabilitate impresionantă a bunăstării publice de 1.100%. Fiecare euro investit în reîmpădurire ar putea genera o valoare de doisprezece euro, ceea ce corespunde unui beneficiu social de aproximativ 200.000 de euro pe hectar.

Provocări curente și raport de daune

Situația se complică și mai mult de condițiile meteorologice extreme care au cauzat pagube grave pădurilor germane în ultimii ani. Furtunile care au avut loc în toamna lui 2017, primăvara 2018 și 2022 și o secetă pronunțată în 2018-2020, 2022 și 2023 au contribuit în mod semnificativ la pagube. Aceste condiții extreme au favorizat proliferarea în masă a tipografilor și gravoarelor de cărți ale speciilor de gândaci, ceea ce a afectat grav stabilitatea pădurilor de molid. O atenție deosebită se acordă daunelor cauzate de dăunătorii secundari arborilor de foioase precum fagul și stejarul. Într-un studiu privind starea pădurilor din 2024, s-a constatat că 36% dintre copaci au avut o rărire semnificativă a coroanei și doar 21% dintre copaci au fost considerați sănătoși.

Resursele financiare pentru reîmpădurire sunt, de asemenea, o problemă critică. Guvernele federale și de stat au oferit aproximativ 870 de milioane de euro pentru măsuri de reîmpădurire din 2019, cu 125 de milioane de euro planificate doar pentru anul în curs. Cu toate acestea, de multe ori subvențiile nu sunt suficiente pentru a acoperi costurile de plantare de aproximativ 17.000 de euro pe hectar. Acest lucru duce la crearea de zone necultivate, ceea ce poate duce la niveluri ridicate de deteriorare a climei și mediului pe termen lung.

Măsuri și programe de reîmpădurire

Pentru a îmbunătăți situația, a fost lansată inițiativa climatică „Tomorrow Can Come”, care este activă din 2022 și care a finanțat și plantat deja peste un milion de puieți - aceasta corespunde unei valori sociale estimate la peste 100 de milioane de euro. În plus, Programul de Acțiune pentru Protecția Climei Naturale (ANK) și programul de finanțare „Managementul Pădurilor pentru Adaptarea Climei” (KWM) stabilesc noi standarde în managementul durabil al pădurilor.

Cererea mare pentru aceste programe a dus la epuizarea fondurilor ANK, ceea ce a creat un stimulent puternic pentru proprietarii de păduri privați și municipali să implementeze un management adaptat climatului. Potrivit estimărilor actuale, reîmpădurirea a peste 500.000 de hectare de suprafață de pădure trebuie să continue să repare daunele ecologice și să păstreze pădurile pentru generațiile viitoare.

Este nevoie urgent de un plan cuprinzător de reîmpădurire și restaurare pentru a stabiliza pădurile, care sunt esențiale pentru protecția climei, biodiversitate și ca sursă de lemn. Calea către un viitor prietenos cu clima necesită atât sprijin financiar angajat, cât și o abordare strategică pentru selectarea speciilor de arbori adecvate și promovarea regenerării naturale.

Puteți găsi mai multe informații despre acest subiect la fr.de şi bmel.de.