Povești de viață ale strămutaților: Prelegere în Markt Schwaben!”

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

Pe 19 mai, la Muzeul de Istorie Locală Markt Schwaben va avea loc o prelegere susținută de Willi Beck, care va trata problema refugiaților după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Sub titlul „80 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa – persoanele strămutate vin la Markt Schwaben și sunt acceptate în cazarmă”, prelegerea va începe la ora 18.30. Merkur raportează că Beck va face lumină asupra consecințelor înfrângerii germane asupra grupurilor de populație etnică germană din estul și sud-estul Europei. Tema prelegerii este fuga, expulzarea și primirea refugiaților în Markt Schwaben și condițiile de viață asociate cu soarta și...

Povești de viață ale strămutaților: Prelegere în Markt Schwaben!”

Pe 19 mai, la Muzeul de Istorie Locală Markt Schwaben va avea loc o prelegere susținută de Willi Beck, care va trata problema refugiaților după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Sub titlul „80 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa – persoanele strămutate vin la Markt Schwaben și sunt acceptate în cazarmă”, prelegerea va începe la ora 18.30. Mercur relatează că Beck va face lumină asupra consecințelor înfrângerii germane asupra grupurilor de populație etnică germană din estul și sud-estul Europei. Tema prelegerii este fuga, expulzarea și primirea refugiaților în Markt Schwaben și condițiile de viață și dificultățile asociate cu soarta lor în perioada postbelică.

O temă centrală va fi și considerația istorică a emigrării germanilor în zonele din sud-estul Europei, exemplificată de soarta șvabilor dunăreni. Beck va face prelegerea nu doar informativă, ci și cu contribuții pline de umor și atent în dialectele cazărmii refugiaților.

Context istoric și zile memoriale

Amintirile zborului și expulzării devin deosebit de active în diferite zile de comemorare, cum ar fi aniversarea a 40 de ani de la capitularea Reich-ului german la 8 mai 1945. În acea zi, Richard von Weizsäcker a ținut un discurs important în Bundestag în care a comemorat persoanele strămutate. bpb El a precizat că dragostea persoanelor strămutate față de patria lor nu a fost revanșism și a cerut înțelegere pentru soarta lor. De asemenea, Weizsäcker s-a exprimat în favoarea securității permanente pentru persoanele strămutate și a respins o revizuire a graniței de est a Germaniei.

Acordurile bilaterale dintre Germania și Polonia, precum Tratatul de frontieră semnat în noiembrie 1990 și Acordul de bun vecin din iunie 1991, au pus capăt unui conflict de lungă durată și au confirmat drepturile germanilor care trăiesc în Polonia. Acești pași au contribuit la integrarea refugiaților și a persoanelor strămutate în societatea germană fiind privită ca un succes, egalizarea poverii din 1952 fiind văzută ca începutul decisiv al integrării economice și sociale.

Evoluții și provocări actuale

Cu toate acestea, discuția despre fuga și expulzare a cunoscut o marginalizare în percepția publică în ultimele decenii. În timp ce bursa istorică germană a început să se ocupe de expulzare într-un stadiu incipient, gestionarea mentală a pierderii a rămas inadecvată până în prezent. În special în anii 1970, sub coaliția social-liberală, a apărut o nouă politică estică care a vizat normalizarea relațiilor.

Criza organizațiilor persoanelor strămutate a coincis cu o revigorare a subiectului fuga și expulzarea în public, ceea ce a condus la noi abordări în cercetare, mai ales după căderea Zidului în 1989/90. Cercetările actuale și colaborările internaționale promovează din ce în ce mai mult înțelegerea și iluminarea cuprinzătoare a subiectului. În plus, atât minoritatea germană din Polonia, cât și problema expulzării din Republica Cehă continuă să fie împovărate din punct de vedere emoțional și politic.