Încălcarea constituției și frâna datoriilor: ce se află în spatele deciziei Curții Constituționale Federale?

Încălcarea constituției și frâna datoriilor: ce se află în spatele deciziei Curții Constituționale Federale?

Potrivit unui raport al geschichtedergegenwart.ch, cel de-al doilea Senat al Curții Constituționale Federale a revocat a doua lege suplimentară a bugetului din 2021 pe 15 noiembrie 2023. Acest lucru nu a fost o surpriză, deoarece realocarea de miliarde din buget din fondurile Corona neutilizate într-un fond pentru climă nu putea fi compatibilă cu spiritul debt brake. Acest verdict a aruncat în tumult nu numai guvernul federal, ci și guvernele de stat și opoziția. Frâna la datorii, care a fost făcută cât mai strictă prin decizia judecătorului, a fost introdusă în 2009 pentru a face față crizei financiare. Dar semnificația reală a acestui lucru și măsura în care este legată de politica de austeritate vor fi analizate în detaliu mai jos.

O privire asupra istoriei ordoliberale arată că efectele frânei datoriilor și măsurile de austeritate sunt strâns legate de aceasta. Este astfel clar că tradiția ordoliberală în ansamblu subliniază importanța disciplinei fiscale. Aceste obiective de disciplină fiscală se bazează în principal pe ideile keynesiene despre controlul global și cheltuielile deficitare, ceea ce duce în cele din urmă la un anumit scepticism cu privire la dacă deficitele acumulate în perioade de criză vor fi șterse în perioade de boom.

Este deci de așteptat ca, în urma hotărârii, să fie inițiată revizuirea legilor bugetare în vederea respectării frânei la îndatorare. În plus, aprobarea de către guvernul federal a modificării Legii fundamentale la începutul verii ar putea duce la o dezbatere publică mai largă, deoarece evoluțiile dramatice ale crizei financiare au dominat reportajele din presă. Acest lucru ar putea avea un impact asupra pieței și în sectorul financiar prin interes sporit pentru subiect și modificările aduse legii.