Summit-ul UE de la Bruxelles: dispută privind armele și banii pentru Europa!

La un summit de la Bruxelles, liderii UE au ajuns la un acord pentru cumpărarea de noi arme pentru a spori capacitatea de apărare a Europei. Această decizie este salutată de Comisia UE, care estimează că în următorii zece ani vor trebui investite încă 500 de miliarde de euro în proiecte de armament pentru a atinge obiective precum apărarea aeriană europeană și securizarea frontierelor de est. Cu toate acestea, două întrebări centrale rămân neclare: Cine ar trebui să producă echipamentul militar și cum va fi garantată finanțarea acestora?

Summitul a avut loc la Palais d’Egmont cu scopul de a crea o atmosferă confidențială. În timpul discuției, a fost discutat și apelul președintelui american Donald Trump ca țările NATO să-și majoreze cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB. În acest context, cancelarul Olaf Scholz a remarcat că Germania abia îndeplinește cota NATO, în timp ce șapte țări din UE o scapă.

Cheltuielile europene de apărare în atenție

În contextul războiului în desfășurare din Ucraina, bugetele de apărare ale statelor membre UE pentru 2024 arată o tendință clară de creștere. Această abordare este modelată de tensiunile geopolitice, angajamentele NATO și prioritățile naționale. Polonia, de exemplu, a decis să-și majoreze cheltuielile pentru apărare la 3% din PIB. Alte țări precum Slovacia, Slovenia, Letonia și România urmăresc, de asemenea, să atingă pragul de 2%. România și-a majorat bugetul pentru 2022 cu 14%.

Provocările din parteneriatul franco-german devin, de asemenea, clare, în special în proiecte de apărare, cum ar fi Sistemul aerian de luptă viitor (FCAS) și Sistemul principal de luptă la sol. Fondul European de Apărare, în valoare de 8 miliarde EUR pentru 2021-2027, urmărește să consolideze tehnologia și industria de apărare, în timp ce sunt planificate creșteri semnificative ale bugetului în Franța, Regatul Unit și Polonia. Germania intenționează să bugeteze încă 100 de miliarde de euro pentru a atinge ținta NATO de 2% din PIB.

Discuția despre finanțarea de noi arme rămâne și ea centrală. Președintele Macron cere mai multă finanțare europeană și acordarea datoriilor partajate, în timp ce Germania, Țările de Jos și Austria se opun. Scholz a precizat că nu va exista nicio datorie comună pentru UE. Există, de asemenea, discuții despre o posibilă reutilizare a Băncii Europene de Investiții pentru a permite finanțarea armelor, dar aceasta este întâmpinată cu rezistență, deoarece banca este cunoscută în special drept „bancă climatică”.

Aceste evoluții indică o schimbare profundă în strategia de apărare a Europei, întărită de realitățile geopolitice și de presiunea asupra NATO pentru a urma o politică de apărare unificată. Rămâne de văzut cum vor răspunde statele membre UE la provocările emergente.