Căldura extremă în India: economie și sănătate la limită!

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

Valurile extreme de căldură din India amenință sănătatea și economia: prognozele arată consecințe grave pentru populație și PIB până în 2030.

Extreme Hitzewellen in Indien bedrohen Gesundheit und Wirtschaft: Prognosen zeigen gravierende Folgen für Bevölkerung und BIP bis 2030.
Valurile extreme de căldură din India amenință sănătatea și economia: prognozele arată consecințe grave pentru populație și PIB până în 2030.

Căldura extremă în India: economie și sănătate la limită!

India se confruntă cu o amenințare tot mai mare din cauza căldurii extreme, care nu numai că pune o presiune masivă asupra sănătății populației, ci și asupra economiei. Potrivit rapoartelor recente, India găzduiește 1,4 miliarde de oameni, dintre care aproape jumătate lucrează în aer liber. Multe dintre ele sunt deosebit de expuse riscului din cauza creșterii temperaturilor, deoarece doar aproximativ 10% din populație are aer condiționat. Riscurile legate de căldură au provocat deja pierderi economice semnificative și probleme de sănătate, întărind necesitatea unei acțiuni urgente.

Valurile de căldură din India, care devin din ce în ce mai dese și mai devreme, înseamnă că temperaturile din anumite regiuni pot depăși 50 de grade Celsius. Potrivit The Lancet, se estimează că 182 de miliarde de ore potențiale de lucru au fost pierdute din cauza căldurii extreme în 2023. Dacă aceste tendințe vor continua, se prevede o scădere de 34 de milioane de locuri de muncă cu normă întreagă pentru 2030, în special în agricultură și construcții. În 2021, căldura a provocat pierderi de venituri de aproximativ 159 de miliarde de dolari, echivalentul a 5,4% din produsul intern brut (PIB) al Indiei.

Riscuri și măsuri pentru sănătate

Efectele căldurii extreme asupra sănătății sunt grave. O zi de căldură extremă poate duce la aproximativ 3.400 de decese suplimentare în India; Într-un val de căldură de cinci zile, numărul ar putea ajunge la 30.000. Și în Europa, în vara anului 2022, s-au înregistrat 61.000 de decese suplimentare din cauza temperaturilor ridicate. Căldura poate duce la diverse probleme de sănătate precum accidente vasculare cerebrale, boli respiratorii și infarcte, punând la încordare serviciile de sănătate publică, în special în spitalele care de multe ori nu au aer condiționat.

Sistemul de sănătate este, de asemenea, mai puțin rezistent din cauza condițiilor proaste din multe spații de locuit. În orașe, temperaturile pe timp de noapte au rămas adesea ridicate în casele slab ventilate, ceea ce face dificilă recuperarea lucrătorilor. Cu toate acestea, unele autorități locale iau măsuri solicitând angajatorilor să asigure umbră, pauze și apă.

Consecințele economice și tendințele globale

Provocările economice cauzate de valurile de căldură nu se limitează la India. Previziunile sugerează că pierderi similare ar putea avea loc în țări precum Thailanda, Cambodgia și Pakistan până în 2030. În Statele Unite, pierderile economice legate de căldură totalizează aproximativ 100 de miliarde de dolari anual, care ar putea crește la 500 de miliarde de dolari în următorii 25 de ani. Și în Europa, sunt așteptate pierderi de PIB de aproximativ 0,3 până la 0,5% pe an din cauza valurilor de căldură. În 2023, dezastrele naturale au cauzat daune economice de 380 de miliarde de dolari la nivel mondial, un semn clar al amenințării tot mai mari a schimbărilor climatice.

Guvernul indian a luat deja măsuri pentru a atenua impactul valurilor de căldură și a introdus instrumente de prognoză. Cu toate acestea, este nevoie de strategii mai cuprinzătoare privind riscurile climatice care să integreze instrumente financiare inovatoare pentru a proteja grupurile vulnerabile. În colaborare cu Coaliția pentru infrastructură rezistentă la dezastre (CDRI), scopul este de a promova abordări sensibile la gen și bazate pe comunitate pentru a aborda aceste provocări.

O planificare urbană eficientă este crucială pentru a contracara temperaturile extreme. Metodele istorice de construcție și conceptele moderne precum străzile înguste din Sevilla, străzile albe din Los Angeles sau acoperișurile verzi din Xiamen arată cât de mult un design urban inteligent poate reduce temperaturile. Materiale precum asfaltul și betonul ar trebui înlocuite pentru a absorbi mai puțină căldură și pentru a îmbunătăți calitatea vieții în zonele urbane.

Provocările puse de valurile de căldură necesită acțiune comună și structurată. Schimbările climatice rămân o amenințare serioasă și depinde de guverne să dezvolte și să implementeze soluții inovatoare pentru a îmbunătăți în mod durabil condițiile de viață ale populațiilor afectate.