Rata de economisire a Austriei este în creștere: cine beneficiază cu adevărat de pe urma celor 34 de miliarde?

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

Rata de economisire în Austria crește la 11,8% în timp ce sunt analizate inegalitatea veniturilor și comportamentul consumatorilor.

Die Sparquote in Österreich steigt auf 11,8%, während Einkommensungleichheit und Konsumverhalten analysiert werden.
Rata de economisire în Austria crește la 11,8% în timp ce sunt analizate inegalitatea veniturilor și comportamentul consumatorilor.

Rata de economisire a Austriei este în creștere: cine beneficiază cu adevărat de pe urma celor 34 de miliarde?

Rata de economisire în Austria va crește la 11,8% în 2025. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă față de 8,7% în 2023, după cum a raportat Momentum Institute. Acest lucru arată că, în ciuda creșterii veniturilor, gospodăriile pun un accent puternic pe economisire în timpul recesiunii economice.

Anul trecut, gospodăriile din Austria au economisit aproape 34 de miliarde de euro, ceea ce corespunde la peste două procente din producția economică. În comparație, rata de economisire în zona euro a fost de doar 8,4% anul trecut. În ciuda creșterii veniturilor reale cu 3,5% în 2024, consumul a crescut doar minim cu 0,1%. Acest lucru sugerează că, în medie, populația austriacă în 2024 va fi economisit aproape toate creșterile de venit față de anul precedent.

Nivelul veniturilor și comportamentul de economisire

Rata negativă a economisirii este deosebit de alarmantă în rândul gospodăriilor din categoriile de venituri mai mici, care cu greu sunt capabile să pună bani deoparte. În schimb, gospodăriile din prima zecime economisesc peste 2.000 de euro pe lună. Astfel de diferențe evidențiază distribuția inegală a resurselor economice, care afectează și oportunitățile de consum și de economisire. Această inegalitate este larg răspândită în societate și se reflectă și în alte țări. În Germania, cei 50 la sută de jos din populație dețin mai puțin de 24 la sută din venitul total brut și doar 0,3 la sută din activele totale, în timp ce cei mai mari 10 la sută pretind aproximativ 28 la sută din venit și aproape 60 la sută din active.

Statutul economic nu numai că are un impact direct asupra propriului nivel de trai, ci influențează și deciziile educaționale și traiectorii de viață. Există o legătură puternică între statutul economic al părinților și statutul copiilor, ceea ce consolidează inegalitatea perpetuată în societate.

Măsuri de redistribuire

Pentru a reduce rata de economisire și a crește cererea consumatorilor, au fost înaintate mai multe propuneri. Acestea includ redistribuirea de la bogați la săraci pentru a oferi grupurilor cu venituri mai mici mai multă flexibilitate financiară, precum și reducerea „economiilor de precauție”. Acesta din urmă ar putea fi realizat prin măsuri de reducere a fricii de șomaj. Se discută și o creștere a ratei nete de înlocuire a indemnizațiilor de șomaj de la 55 la 70 la sută.

  • Wiedereinführung von Vermögen- und Erbschaftssteuern
  • Erhöhung der Kapitalertragssteuer auf 30 Prozent zur Generierung von 560 Millionen Euro pro Jahr
  • Steuererhöhungen für Unternehmen sowie der Abbau von Einmalzahlungen und Subventionen

Discuția despre inegalitatea socială și disponibilitatea de a lua măsuri pentru reducerea acesteia va fi de mare importanță în următorii ani. Legătura dintre resursele economice și mobilitatea socială este evidentă și necesită eforturi concertate la nivel politic și social.

În general, cifrele actuale privind rata de economisire în Austria și analizele însoțitoare oferă o impresie clară a cât de adânc înrădăcinată este inegalitatea în distribuția veniturilor și a bogăției în diferite societăți. Statutul economic nu numai că influențează deciziile de consum, dar contribuie și la exacerbarea inegalităților sociale. Aceasta este o problemă globală care necesită o regândire a politicii economice și sociale.

Mai multe informații despre subiectele ratelor de economisire și inegalității sociale pot fi găsite la sn.at şi bpb.de.