Opriți regulile! Germania tânjește după lideri curajoși!

Opriți regulile! Germania tânjește după lideri curajoși!

În afacerile germane se conturează o tendință notabilă: sprijinul pentru obiectivele de diversitate scade, în timp ce o discuție despre revenirea la lideri mai distinctivi câștigă amploare. Thomas Tomkos, un renumit consultant de resurse umane cu peste 25 de ani de experiență, descrie într-un articol recent scris de Capital fenomenul. El observă că companii precum SAP au eliminat recent obiectivele de diversitate care au influențat anterior abordarea managementului cu privire la compensare.

Această întorsătură ar putea indica o nevoie tot mai mare de un stil de conducere mai pragmatic. Seful Facebook Mark Zuckerberg a cerut, de asemenea, ca protecția împotriva mesajelor de ură să fie demontată și să se aducă mai multă „energie masculină” în companii. Potrivit lui Tomkos, există o dorință constantă de lideri puternici, în timp ce regulile de guvernare și abordările de leadership incluzive sunt din ce în ce mai percepute ca împiedicând antreprenoriatul.

Întoarcerea eroilor corporativi

Criza financiară din 2008 nu numai că a lăsat cicatrici economice, ci a făcut și eroii antreprenori să demodeze. Tomkos subliniază că economia germană actuală suferă de un val de reglementări, care lasă factorilor de decizie puțin loc pentru a acționa inovator și flexibil. Apare o dezbatere cu privire la suprareglementarea și la neglijarea competențelor de bază în favoarea unor reguli inutile.

Cu toate acestea, provocările cu care se confruntă managerii nu se limitează la obstacole birocratice. Tomkos subliniază că oamenii în poziții de conducere sunt adesea încăpățânați și ambițioși - trăsături care, atunci când sunt valorificate corect, pot fi folosite productiv pentru a conduce o afacere. Este esențial să promovăm performanța și competiția ca factori de succes, dar să facem acest lucru în limite mai restrânse.

Tehnologia ca suport împotriva discriminării

Paralel cu aceste evoluții, problema discriminării lingvistice este, de asemenea, privită din ce în ce mai critic. Un studiu recent realizat de Springer descrie modul în care „prejudecățile inconștiente” creează stereotipuri inconștiente care pot influența comportamentul indivizilor. Pentru a face față acestor provocări, se dezvoltă soluții tehnologice. Progresele în procesarea limbajului natural și învățarea automată, cum ar fi Modelele de limbaj mari (LLM) de la companii precum OpenAI și Google, oferă abordări promițătoare pentru identificarea și reducerea discriminării.

Un exemplu în acest sens este software-ul DG, care utilizează AI pentru a identifica și a reduce automat discriminarea lingvistică. Acest software analizează utilizarea stereotipă a limbajului folosind dicționare de părtinire și ajută la promovarea unei reprezentări echilibrate și sensibile la diversitate a oamenilor în texte și imagini. În plus, procesarea imaginilor este combinată cu viziunea computerizată pentru a analiza conținutul vizual și, astfel, a încălca așteptările stereotipe de rol.

Implementarea unor astfel de tehnologii ar putea nu numai să înrădăcineze percepția discriminării la nivel structural, ci și să declanșeze o discuție mai largă despre modul în care companiile se pot adapta la noile stiluri de conducere și obiective de diversitate. Rămâne de văzut cum se vor dezvolta aceste două domenii și ce impact vor avea asupra economiei germane.