Teologi în lupta împotriva crizei: Hoffmann cere o schimbare de curs pentru economie!

Teologi în lupta împotriva crizei: Hoffmann cere o schimbare de curs pentru economie!

Teologul protestant Martin Hoffmann face apel la o inversare fundamentală a sistemului economic global. În lucrarea sa actuală și analiza sa critică a structurilor sociale și economice existente, el vede umanitatea într-o criză de supraviețuire care este exacerbată de violență, războaie, migrație și schimbări climatice. Hoffmann, care a lucrat în Costa Rica până în 2023 și anterior a fost pastor și rector al unui seminar din Bavaria, subliniază că sistemul economic actual, care se bazează în mare măsură pe creștere și pe raționalitatea calculului scop-beneficiu, contribuie la aceste crize.

Războiul din Ucraina, în special, a exacerbat problemele deja existente. Într-o perioadă de creștere a presiunii politice și sociale, Hoffmann vede capitalismul neoliberal drept rădăcina centrală a diviziunilor sociale și a inegalității în creștere. Prin urmare, el solicită un nou cadru politic care să orienteze economia spre binele comun și sugerează căutarea unei a treia căi care să depășească conceptele anterioare de capitalism și socialism.

Bunul comun ca principiu călăuzitor

Reorientarea cerută de Hoffmann se reflectă în ideea de economie pentru binele comun, care își sărbătorește în octombrie 15 aniversare. Abordarea, dezvoltată de Christian Felber, stabilește patru criterii centrale pentru companii: demnitatea umană, solidaritatea și justiția, durabilitatea ecologică și transparența și codecizia. Companiile ar trebui evaluate în funcție de aceste aspecte pentru a crea un bilanț pentru binele comun. Hoffmann evidențiază exemple precum outfitter-ul Vaude și diverse organizații caritabile care sunt deja ghidate de aceste valori. De asemenea, relatează despre privatizările din America Latină, care au dus la probleme sociale semnificative.

Economia binelui comun critică faptul că sistemul economic actual contrazice valorile de bază ale unei societăți democratice și adesea pune profitul financiar mai presus de bunăstarea publicului larg. Această prioritizare incorectă duce la o poluare semnificativă a mediului și la stres psihologic, pentru care societatea suportă în cele din urmă costurile. În acest context, economia binelui comun urmărește să creeze stimulente pentru acțiunea economică etică și nu reprezintă un model complet, ci mai degrabă un concept care ar trebui să se dezvolte continuu. Aceasta include și schimbul cu alte abordări economice durabile, cum ar fi economia gogoșilor.

Sprijinul politic și echilibrul bunăstării publice

Hoffmann solicită măsuri politice explicite de promovare a companiilor orientate spre binele comun, inclusiv reduceri de taxe și împrumuturi preferențiale, pentru a ancora principiile economiei binelui comun în realitate. Criticii abordării subliniază că echilibrul bunului comun se bazează pe voluntariate și că sunt necesare schimbări profunde în sistemul economic. În Germania, conceptul a fost deja practicat în multe municipalități, unele fiind recunoscute ca comunități certificate pentru binele comun.

În plus, acum există opt astfel de comunități în Germania, inclusiv Kirchanschöring, care sunt angajate activ pentru binele comun. Aceste inițiative variază de la introducerea autobuzelor cetățenilor până la investiții în spații verzi. Cu toate acestea, provocarea reconcilierii drepturilor de proprietate și a libertății antreprenoriale cu obiectivele economiei de bine comun rămâne o problemă controversată. Camera de Comerț austriacă și-a exprimat îngrijorarea în acest context și avertizează împotriva efortului birocratic excesiv.

Pe scurt, Hoffmann și susținătorii economiei binelui comun cer o regândire a economiei care să vizeze soluții pe termen lung și integratoare pentru a lăsa generațiilor viitoare condiții de locuit. Voci critice istorice, precum cele ale lui Martin Luther, subliniază că avertismentele despre pericolele capitalismului nu sunt un fenomen nou. Hoffmann face apel la teologi și la societate în ansamblu să se implice activ în problemele economice și să promoveze modele care servesc vieții.