Consilierul Trump avertizează: Există riscul unei crize financiare din cauza slăbiciunii dolarului?
Stephen Miran plănuiește schimbări în sistemul dolarului american care ar putea duce la o criză financiară. Experții avertizează asupra consecințelor negative.

Consilierul Trump avertizează: Există riscul unei crize financiare din cauza slăbiciunii dolarului?
Într-un interviu recent, Stephen Miran, consilierul economic principal al Casei Albe, a comentat planurile sale controversate de a slăbi dolarul american. Miran intenționează să impună taxe pentru obligațiunile de trezorerie ale SUA, sperând în mod suspect să devalorizeze dolarul. Cu toate acestea, această măsură ar putea avea consecințe de amploare, inclusiv o potențială criză financiară care ar putea amenința în mod semnificativ încrederea în dolar. Potrivit lui Miran, un dolar puternic este văzut drept cauza declinului industriei americane. Din punct de vedere istoric, datoria SUA față de investitorii străini a crescut, în timp ce balanța comercială a fost pozitivă în anii 1960.
Miran își bazează argumentul pe lucrarea economistului belgian Robert Triffin, care a prezis sfârșitul sistemului monetar internațional în 1960. Sistemul Bretton Woods din 1944 a legat dolarul de aur înainte de a fi abrogat de președintele Nixon în 1971, iar legarea monedelor la dolar sa încheiat în 1973. și furnizarea de obligațiuni guvernamentale americane pe termen scurt către băncile centrale străine, care este criticată de experți, inclusiv Tobias Straumann, profesor de istorie economică la Universitatea din Zurich.
Impactul asupra economiei SUA
Un dolar american slab are atât avantaje, cât și dezavantaje. Deși crește competitivitatea exporturilor americane și atrage turiști străini, ar putea crește și inflația în SUA. Dolarul american a câștigat peste 40% în termeni nominali din 2011 și este considerat supraevaluat. Potrivit unui raport al Bretton Woods Dolarul a pierdut aproape 10% față de principalele valute între mijlocul lunii ianuarie și începutul lui mai 2025.
Relațiile comerciale strânse cu Canada și Mexic în special fac aceste țări sensibile la tendințele dolarului. Un dolar puternic face ca exporturile SUA să fie mai scumpe pentru cumpărătorii străini, în timp ce bunurile importate devin mai ieftine - beneficiind consumatorii americani, dar reducând cererea de export. Pentru a inversa această tendință, administrația Trump are două obiective: menținerea dolarului american ca monedă de rezervă globală și slăbirea dolarului pentru a promova exporturile americane.
Negocieri comerciale și strategii valutare
Problema valutară devine din ce în ce mai mult parte din negocierile comerciale în curs, în special cu țările care își consideră monedele ca fiind subevaluate. Cel mai recent raport de supraveghere valutară al Departamentului de Trezorerie al SUA a identificat șapte țări vizate: China, Japonia, Coreea, Singapore, Taiwan, Vietnam și Germania.
În plus, administrația Trump ia în considerare strategii precum Acordul Mar-a-Lago, care ar implica schimbarea obligațiunilor de trezorerie ale SUA cu obligațiuni pe termen mai lung, cu randament mai scăzut, de la băncile centrale străine. Dacă acest plan este implementat, nu numai că ar putea avea un impact dramatic asupra condițiilor pieței, dar ar putea provoca și încrederea pe termen lung necesară în dolarul american.
Consecințele acestor evoluții sunt încă neclare, dar dimensiunile politice și economice sugerează deja că deciziile Casei Albe vor avea efecte replici cu mult dincolo de granițele naționale.
Pentru mai multe informații despre planurile lui Stephen Miran și impactul lor potențial asupra dolarului și a economiei SUA, citiți acoperirea din NZZ.