Economia sub presiune: reforme necesare – ce planifică guvernul?

Economia sub presiune: reforme necesare – ce planifică guvernul?

Reprezentanții afacerilor din Germania sunt din ce în ce mai nemulțumiți de atitudinea guvernului federal, care se concentrează în primul rând pe cheltuieli mai mari în dezbaterea bugetară actuală. Helena Melnikov, director general al DIHK, precizează că noua datorie planificată deschide o marjă de libertate financiară, dar aduce și o mare responsabilitate. Ea solicită un „curs decisiv al reformei” și o accelerare a procedurilor de planificare, aprobare și atribuire. În plus, reducerea birocrației trebuie promovată rapid pentru a oferi sectorului privat un climat investițional mai bun, întrucât 90% din toate investițiile din Germania provin din acest domeniu.

Christoph Ahlhaus, director general al BVMW, își exprimă și el nemulțumirea față de politica economică a coaliției negre-roșii. El solicită o reducere a impozitelor, reducerea prețurilor la energie și reforme cuprinzătoare ale statului bunăstării. În această situație critică, Stefan Körzell de la DGB cere și el ca investițiile viitoare să nu fie jucate împotriva statului bunăstării. El pledează pentru soluții de durată pentru consolidarea veniturilor municipale, de exemplu prin introducerea unui impozit pe avere și a unui impozit pe moștenire mai echitabil.

Investiții și responsabilitate socială

Deși DGB este fundamental pozitiv în ceea ce privește bugetul 2025, care prevede investiții în valoare de 116 miliarde de euro, avertizează asupra posibilelor găuri bugetare suplimentare care ar putea apărea în urma reducerilor impuse de impozitul pe profit. Verena Bentele, președintele VdK, evidențiază decalajele tot mai mari în asigurarea de sănătate și îngrijire medicală. Ea solicită o reformă a frânei datoriilor pentru a permite investiții pe termen lung în statul bunăstării și pentru a contracara inegalitatea în creștere.

Conform IMK Multe dintre provocările menționate mai sus vin în contextul unei pierderi fundamentale a prosperității economice în Germania. Politica monetară și fiscală a reacționat inițial în mod corespunzător la șocurile de preț, dar de la începutul anului 2023 restricțiile de politică monetară în creștere și reacțiile de politică financiară rezultate din hotărârea Curții Constituționale Federale sunt deja evidente. Aceste evoluții au înăsprit politica fiscală, în timp ce economia rămâne fragilă. Există o nevoie urgentă de reformă în ceea ce privește frâna datoriei pentru a preveni tendințele de stagnare în 2024.

Un alt punct critic este necesitatea unei decarbonizări acceptabile din punct de vedere social și care sporesc bogăția. Accentul pe prețurile CO2 și pe banii climatici pe cap de locuitor implică riscuri și probleme de politică de distribuție, motiv pentru care prețul CO2 ar trebui să facă parte dintr-un mix mai cuprinzător de instrumente. Piața muncii este sub presiune, deoarece șomajul crește pe termen scurt, în timp ce există riscul unei penurii de muncitori calificați pe termen mediu. Activarea și formarea lucrătorilor necesită resurse financiare pe termen lung.

Marți, liderul partidului SPD, Lars Klingbeil, va prezenta în Bundestag proiectul pentru legea bugetului pentru 2025 și va prezenta planurile financiare pentru anii următori. Dezbaterea provoacă deja multe controverse în peisajul politic și economic al Germaniei.