Tarifele scad, datoriile cresc: Trump și criza economică din SUA

Tarifele scad, datoriile cresc: Trump și criza economică din SUA

SUA se confruntă cu o situație economică complexă, caracterizată de o datorie națională ridicată și conflicte comerciale în curs. Donald Trump a anunțat recent tarife care au fost amânate sau implementate în ultimul moment. Tarifele pentru anumite mărfuri vor scădea de la 145% la 30%, dar un tarif de bază de 10% va rămâne la toate importurile, la fel ca și tarifele specifice industriei pentru mașini, oțel, aluminiu, semiconductori și, eventual, produse farmaceutice. Experții avertizează că aceste măsuri pot reduce consumul și pot duce la o creștere slabă. Walmart, de exemplu, a anunțat deja că va crește prețurile din cauza tarifelor mai mari. Tariful mediu efectiv de import în SUA este acum de 15%, ceea ce este de șase ori mai mare decât înainte de preluarea mandatului Trump și reprezintă o provocare majoră pentru consumatori.

În timp ce indicele S&P 500 și-a revenit de la începutul anului, perspectivele pentru o economie stabilizată sunt incerte. Președintele Fed, Jerome Powell, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la posibilele șocuri permanente ale ofertei și nu este dispus să reducă ratele dobânzilor. Între timp, guvernul SUA atrage anual datorii noi de aproape 2 trilioane de dolari, ceea ce face ca datoria totală să depășească producția economică anuală. Moody's a retrogradat ratingul de credit al SUA, ceea ce înseamnă că țara a pierdut ratingul de top de la toate cele trei agenții de rating majore. Acest lucru ar putea avea un impact negativ pe termen lung asupra interesului investitorilor străini, deși SUA este încă considerată o destinație atractivă pentru investițiile directe, în principal din cauza scăderii impozitelor și a unei piețe mari de vânzare.

Impactul conflictului comercial asupra zonei euro

Conflictul comercial dintre SUA și Europa are impact nu numai asupra economiei americane, ci și asupra economiei europene. Politica monetară a Băncii Centrale Europene (BCE) este influențată de aceste tensiuni. Pentru a consolida apărarea europeană, țările din zona euro sunt nevoite să-și asume datorii de sute de miliarde. Acest lucru crește riscul unor reacții extreme pe piețele de obligațiuni, în special în țările foarte îndatorate, cum ar fi Italia și Franța.

În timpul crizei euro din 2011/2012, ratele dobânzilor la obligațiunile de stat au crescut, ceea ce a afectat încrederea investitorilor. Pentru a evita o scădere similară, BCE a susținut de atunci prețurile obligațiunilor prin achiziții extinse. Cea mai importantă rată cheie a dobânzii, rata depozitelor, a fost deja redusă de la 4,0 la 2,75 la sută, fiind așteptată o reducere suplimentară la următoarea reuniune a BCE. Această reducere ar putea fi însoțită de incertitudinea cu privire la un război tarifar global care ar putea declanșa o creștere a inflației.

Deciziile privind rata dobânzii și perspectivele inflației în zona euro

Președintele BCE, Christine Lagarde, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la incertitudinea perspectivelor inflației din zona euro. Rata inflației în Germania este în prezent de 2,3 la sută, iar în zona euro de 2,5 la sută, departe de ținta pe termen mediu de 2,0 la sută. Mai mulți membri ai BCE, inclusiv Isabel Schnabel, solicită o dezbatere cu privire la o posibilă oprire a reducerilor dobânzilor pentru a preveni ca ratele dobânzilor să rămână prea scăzute și să conducă astfel la o inflație ridicată și la crize financiare pe termen lung. Presiunea asupra băncilor centrale este în creștere la nivel mondial, ceea ce ar putea pune în pericol independența și stabilitatea factorilor de decizie politică monetară.

În general, situația economică rămâne tensionată atât în ​​SUA, cât și în Europa, în timp ce jucătorii de pe piața financiară monitorizează îndeaproape modul în care deciziile politice din ambele regiuni vor avea impact asupra mediului economic.