Dominanța Chinei asupra pământurilor rare: dependența occidentală expusă!

Dominanța Chinei asupra pământurilor rare: dependența occidentală expusă!

Dependența lumii occidentale de materiile prime controlate de China devine îngrijorătoare. Într-o scrisoare adresată editorului, Manfred Bartel a subliniat poziția dominantă a Chinei în domeniul pământurilor rare, magneziului, grafitului și altor metale rare. Această dependență nu este doar o problemă economică, ci și un risc geopolitic, care este exacerbat de propria miopie a națiunilor industrializate occidentale. Bartel critică faptul că prețurile scăzute ale produselor chinezești i-au împins pe mulți producători occidentali, ceea ce a dus la pierderea suveranității.

Astăzi, două treimi din toate pământurile rare sunt produse în China, ceea ce face din țara un jucător crucial pe piața globală. În special, regiunea Baotou din Mongolia Interioară, care este considerată „capitala pământurilor rare”, are o importanță centrală pentru aceasta. În Baotou există un „drum cu pământuri rare” și un monument al lui Deng Xiaoping, ale cărui reforme economice din anii 1980 au pus bazele dominației Chinei în acest sector. China controlează peste 70% din exploatarea pământurilor rare la nivel mondial și 90% procesare. Acest control este îngrijorător pentru țări precum Germania, care importă două treimi din pământurile sale rare din China, în timp ce propriile sale rezerve sunt sever limitate de standarde ridicate de mediu și obstacole birocratice.

Impacturi sociale și de mediu

Deși pământurile rare sunt adesea prezente în scoarța terestră, exploatarea lor este extrem de complicată deoarece sunt de obicei combinate cu alte metale sau minerale. În China, acest lucru se întâmplă adesea folosind acizi foarte toxici, ceea ce duce la daune semnificative asupra mediului. Problema este agravată de faptul că China este cel mai important furnizor al UE de alte materii prime și deține multe brevete privind tehnologiile de procesare. Impactul acestei dependențe este de amploare, iar țările G7 au convenit recent să reducă dependența de China și să își dezvolte propriile lanțuri de aprovizionare pentru materii prime importante din punct de vedere strategic.

Cu toate acestea, dezvoltarea de noi instalații de depozitare și capacități de procesare în afara Chinei nu va fi posibilă peste noapte. Experții estimează că construirea unei fabrici de procesare poate dura între cinci și zece ani, în timp ce exploatarea site-urilor miniere durează adesea mult mai mult.

Perspective și strategii de viitor

Reacția politică din Occident la dependența continuă de materii prime este percepută ca inadecvată. Bartel își exprimă îngrijorarea denunțând eșecurile politicilor economice occidentale care au permis cedarea industriilor strategice către piețe nelibere. În timp ce Donald Trump plănuiește negocieri inițiale cu Australia pentru a asigura aprovizionarea cu pământuri rare, rămâne de văzut dacă aceste inițiative pot fi suficiente pentru a depăși provocările actuale.

Pentru a minimiza riscul unei dependențe ulterioare, va fi necesară o strategie cuprinzătoare și coordonată care să ia în considerare atât abordările inovatoare pentru asigurarea materiilor prime, cât și metodele de exploatare ecologice. Creșterea gradului de conștientizare a publicului și mobilizarea politică sunt cruciale pentru consolidarea durabilă a industriei occidentale.

Mai multe informații despre acest subiect complex pot fi găsite în rapoartele de la Poșta șvabă, știri zilnice şi Oglindă.