Adevărul șocant: dependența Europei de dictaturi!

Adevărul șocant: dependența Europei de dictaturi!

UE a făcut mai multe afaceri cu guvernele autocratice în ultimii ani. Această evoluție a devenit deosebit de importantă datorită atacului rusesc asupra Ucrainei din februarie 2022. Înainte de acest conflict, mulți germani credeau că asigurarea aprovizionării cu energie cu gaz ieftin din Rusia era o decizie înțeleaptă. De fapt, Rusia era dependentă din punct de vedere economic de know-how-ul german, de bunuri și servicii, pe care mulți le-au interpretat ca o speranță pentru o schimbare politică către democrație. Cu toate acestea, această presupunere s-a dovedit a fi greșită, deoarece a face afaceri cu despoții a fost criticată din ce în ce mai mult. Membrii democrațiilor liberale își recunosc acum dependența de produsele din statele autoritare, cum ar fi Süddeutsche.de raportat.

Dependența de energia rusă a fost deosebit de importantă pentru Germania. La începutul războiului, peste 50% din importurile de gaze ale Germaniei veneau din Rusia, iar în UE, în anii 2010, aproximativ 40% din importurile de gaze, 30% din importurile de petrol și mai mult de o treime din importurile de cărbune. Această dependență s-a dezvoltat pe o perioadă de 70 de ani și a fost puternic influențată de Războiul Rece. Interesant este că dezvoltarea politicii energetice a statelor socialiste, inclusiv RDG, a beneficiat și de aprovizionarea cu energie sovietică. Potrivit Agenția Federală pentru Educație Civică Conducta de petrol Druzhba a fost finalizată în 1964 și a devenit instrumentul de putere al Moscovei prin alimentarea Europei de Vest cu energie.

Influența istoriei asupra dependenței energetice

Relația dintre Germania și Rusia a fost influențată de diverse evoluții politice de-a lungul anilor. Odată cu politica estică a Republicii Federale din anii 1970, sectorul energetic a fost extins și mai mult, iar companiile vest-germane și italiene au oferit know-how pentru construcția conductelor. Gazul a fost considerat o sursă de energie ecologică și eficientă din punct de vedere al costurilor, ceea ce a condus la primele afaceri comerciale în anii 1970. Aceste acorduri pragmatice de energie au făcut posibilă reducerea dependenței de aprovizionarea arabă și chiar au supraviețuit unor crize precum invazia sovietică a Afganistanului.

În anii 1980, ponderea livrărilor de gaze rusești a crescut la aproximativ 40%. Această relație specială a fost cimentată de reunificare, ducând la un comerț cu energie și mai intens cu Rusia. Germania a exportat cantități peste medie în anii 2000, devenind cel mai mare cumpărător de gaz rusesc. În ciuda acuzațiilor că comerțul cu energie nu a promovat democrația în Rusia, extinderea relațiilor a continuat.

Consecințele războiului ucrainean

Războiul din Ucraina a confirmat tensiunile existente între Rusia și Ucraina și a scos la iveală dependența problematică de importurile rusești de energie. Liberalizarea pieței gazelor din UE ar trebui să depolitizeze relațiile politice și să crească încrederea statelor membre. Cu toate acestea, dependențele anterioare au rămas. Sancțiunile UE împotriva Rusiei, în special după conflictul din Crimeea din 2014, nu au afectat sectorul Gaz, ceea ce a exacerbat și mai mult problema. Chiar și construcția conductei criticate Nord Stream 2 a fost aprobată de Germania, în ciuda dezaprobării internaționale.

Renunțarea la importurile rusești de energie, care a început în 2022, ar putea avea implicații pe termen lung pentru relațiile dintre Europa și Rusia. Dependența de drum istoric în politica energetică este o dilemă tot mai mare în Uniunea Europeană, care ar putea modela relațiile cu statele autocratice în viitor.