La cinci ani după OXI: Lecții din lupta de austeritate a Greciei

La cinci ani după OXI: Lecții din lupta de austeritate a Greciei

Pe 5 iulie 2015, peste 60% din populația Greciei a votat într-un referendum împotriva politicilor de austeritate ale UE și ale zonei euro. Acest eveniment nu a fost doar o alegere, ci o expresie clară a dorinței de autodeterminare și a unei noi politici economice. Peisajul politic al Greciei din 2011 a fost marcat de mobilizări majore și de ascensiunea partidelor de stânga care au ridicat armele împotriva poverilor crizei economice.

Criza economică care a început în 2008 a fost declanșată de izbucnirea unei bule imobiliare în SUA și a dus la neplata masivă a creditelor. Grecia a fost lovită deosebit de puternic deoarece guvernul conservator a prezentat cifre bugetare manipulate în 2009. Pentru a evita insolvența, Grecia a solicitat împrumuturi de ajutor de la FMI și UE în 2010, deși acestea erau legate de cerințe stricte de austeritate. Troica, formată din FMI, BCE și Comisia UE, a examinat îndeaproape implementarea acestor cerințe.

Calea spre vot

În același timp, economia Greciei s-a prăbușit cu peste 25%. Peste 50% dintre tineri erau șomeri și o treime din populație trăia sub pragul sărăciei. Acest lucru a dus la proteste masive și la apariția unor mișcări sociale inspirate de mișcări similare în Spania. În 2015, SYRIZA, un mic partid de stânga, a devenit cea mai puternică forță politică cu 36% din voturi și a format o coaliție cu partidul anti-austeritate ANEL.

Sub premierul Alexis Tsipras a fost anunțat un referendum pentru a verifica aprobarea politicilor de austeritate ale zonei euro. La 5 iulie 2015, 61% dintre alegători au votat „Nu” (OXI) măsurilor de austeritate. Cu toate acestea, acest mandat clar pentru o ruptură cu austeritatea a pus la îndoială hotărârea lui Tsipras doar trei zile mai târziu, când a solicitat noi împrumuturi de ajutor. Pe 13 iulie 2015, guvernul elen a semnat un nou memorandum care conține măsuri și mai dure.

Consecințele și reflecțiile

Conducerea politică a fost învinuită pentru această capitulare, și nu populația mobilizată. În ciuda așteptărilor mari de la SYRIZA, partidul nu a reușit să realizeze schimbările promise. Tsipras a spus că nu regretă convocarea referendumului, deoarece este important pentru demnitatea și sentimentul poporului grec. El a descris această perioadă ca fiind istorică și a recunoscut teama zonei euro de a risca un efect de domino care ar putea inspira alte țări îndatorate. Noul ministru de Finanțe, Euclid Tsakalotos, a semnat măsurile dure de austeritate ale Troicii, care au inclus reduceri de pensii, majorări de taxe și privatizare, la două săptămâni după preluarea mandatului.

Astăzi, Grecia este descrisă ca un model de succes economic, dar cu al treilea cel mai mic salariu din UE și cu un PIB care nu a atins nivelul din 2008 la 17 ani de la criză, experiența Greciei ridică întrebări esențiale cu privire la rolul UE și la posibilitățile proiectelor guvernamentale de stânga. Brexit 2016 a dezvăluit și o schimbare politică în Europa, forțele de dreapta câștigând influență, în timp ce stânga continuă să lupte pentru a dezvolta solidaritate și strategii eficiente.

Pentru mai multe informații vizitați iacobin şi Politic.