Reziliența ca cheie: calea Germaniei către o economie durabilă

Reziliența ca cheie: calea Germaniei către o economie durabilă

La data de 3 iunie 2025, profesorul dr. h.c. mult. Roland Koch discută despre provocările momentului actual și despre rolul crucial al rezilienței în dezvoltarea viitoare a Germaniei. Într-un articol despre Economia Germaniei Se subliniază faptul că reziliența este văzută ca baza succesului noului guvern federal. Încrederea într-o ordine rezistentă promovează optimismul și încrederea în rândul populației.

Markus Brunnermeier, economist din Princeton, subliniază necesitatea ca reziliența să fie nu doar un obiectiv individual, ci și un obiectiv societal pentru a asigura prosperitatea tuturor. În acest scop, șase domenii ale politicii economice și sociale ar trebui puse în evidență:

• Vertrauen in Dienstleistungen statt industrielle Produktion.
• Umgang mit neuen Herausforderungen im Welthandel.
• Ordnungspolitik: private Risiken vs. staatliche Innovationen.
• Technologieoffene Energiepolitik.
• Staatliche Finanzpolitik und deren Auswirkungen auf Sozialsysteme.
• Demografischer Wandel und individuelle Mitverantwortung.

O abordare rezistentă pentru economia socială de piață

Economia socială de piață este descrisă ca un concept de reziliență. A fost mult timp un element stabilizator al economiei germane, dar se confruntă din ce în ce mai mult cu provocări globale. Un studiu realizat de Xpert.digital subliniază necesitatea dezvoltării în continuare a modelului economiei sociale de piață pentru a răspunde mai rezistent la globalizare, lipsa de lucrători calificați și progresele în inteligența artificială.

Reziliența cuprinde mai multe calități cheie: adaptabilitate, robustețe, inovație și durabilitate. Aceste caracteristici sunt cruciale pentru gestionarea cu succes atât a oportunităților, cât și a riscurilor globalizării.

Provocările globalizării și lipsa de muncitori calificați

Globalizarea are ca rezultat lanțuri de aprovizionare mai complexe și mai vulnerabile. Pentru a minimiza riscurile, sunt necesare strategii inteligente de internaționalizare, care includ, printre altele, diversificarea lanțurilor de aprovizionare și consolidarea parteneriatelor internaționale.

În plus, deficitul de muncitori calificați este o problemă urgentă. Mai multă pregătire în subiectele MINT și modele flexibile de învățare cu fracțiune de normă ar putea ajuta aici. Automatizarea și utilizarea AI contribuie, de asemenea, la creșterea eficienței.

Inteligența artificială este considerată o forță motrice pentru transformarea economică. Nu numai că optimizează procesele de producție, dar permite și crearea de noi zone de afaceri. Cu toate acestea, o ofensivă educațională pentru a preda abilități AI este esențială pentru a ne asigura că schimbarea digitală este echitabilă.

Sustenabilitatea ca bază pentru reziliență

Sustenabilitatea este o componentă centrală a unei economii rezistente. Integrarea aspectelor de mediu în deciziile economice și promovarea economiei circulare sunt de mare importanță. În plus, trebuie asigurate lanțuri de aprovizionare durabile și trebuie creată conștientizarea acțiunilor ecologice.

Utilizarea responsabilă a resurselor se reflectă și în nevoia de investiții guvernamentale în infrastructură, educație și cercetare. Cadrele de reglementare clare pentru durabilitate și condițiile sociale de muncă sunt esențiale pentru a include societatea în procesul de transformare.

Pe scurt, Roland Koch vede societatea rezistentă ca pe o flotă de nave mici care călătoresc împreună către o destinație. Indivizii contribuie la depășirea provocărilor prin adaptabilitatea lor, în timp ce conducerea ar trebui să motiveze producția colaborativă de reziliență. Fatalismul și pesimismul sunt identificate ca împiedicând capacitatea societății de a se adapta.

Viitorul necesită o adaptare cuprinzătoare la cerințele secolului 21, cu scopul de a echilibra eficiența economică, echitatea socială și sustenabilitatea mediului.