Frâna datoriei în Germania: protecția climei sau haos financiar?
Pe 21 iunie 2025, Bundestagul va discuta extinderea frânei de îndatorare pentru a finanța investițiile climatice.
Frâna datoriei în Germania: protecția climei sau haos financiar?
Pe 21 iunie 2025, în Germania a apărut o nouă dezbatere despre finanțarea protecției climei. În martie, frâna de îndatorare din Legea fundamentală, în special la articolele 109 și 143h, a fost slăbită de o majoritate roșu-negru-verde în Bundestag. Acest lucru a fost realizat cu scopul de a crea mai mult spațiu pentru investițiile necesare în infrastructură și neutralitatea climatică până în 2045. A fost înființat un fond special finanțat prin datorii de până la 500 de miliarde de euro, care va fi utilizat în acest scop în viitor. Dar criticii se tem că obiectivele climatice ar putea fi de fapt împiedicate de noul regulament.
Adăugările planificate din fondul special la Fondul pentru Climă și Transformare (KTF) se ridică la 100 de miliarde de euro, care pot fi folosite pentru investiții private și împrumuturi, de exemplu pentru achiziționarea de mașini electrice. Din 2016, aproximativ 2,1 milioane de mașini electrice și hibride plug-in au fost susținute prin bonusuri de mediu, costând aproximativ zece miliarde de euro. În plus, protecția mediului și a climei a fost ancorată ca obiectiv de stat în Legea fundamentală germană din 1994. Acest obiectiv a fost susținut de decizia privind clima a Curții Constituționale Federale din 2021, care solicită o interpretare juridică a neutralității climatice.
Cerințele de investiții au crescut brusc
Situația actuală arată că protecția climei în Germania a devenit de fapt un șantier financiar major. Estimările institutelor de cercetare indică cerința suplimentară de investiții la cel puțin 600 de miliarde de euro în următorii zece ani, ceea ce corespunde unei cerințe anuale de aproximativ 60 de miliarde de euro. Unii experți estimează chiar că este în jur de 100 de miliarde de euro pe an. În comparație, bugetul federal actual este de 450 de miliarde de euro pe an, ceea ce ilustrează amploarea problemei.
Ulrich Klüh de la Universitatea de Științe Aplicate din Darmstadt descrie estimările ca fiind conservatoare și solicită împrumuturi ca mijloc de finanțare. Germania beneficiază în prezent de dobânzi scăzute la datorii, ceea ce inspiră încredere pe piețele financiare. Experți precum Matthias Kalkuhl de la PIK avertizează că investițiile insuficiente ar putea duce la niveluri ridicate de daune climatice și instabilitate politică.
Provocări ale frânei datoriilor
Frâna la îndatorare din Legea fundamentală reprezintă un obstacol semnificativ pentru contractarea de noi împrumuturi. În timp ce Stânga solicită abolirea acestui regulament, Uniunea, FDP și AfD solicită menținerea acestuia. SPD și Verzii, pe de altă parte, plănuiesc reforme și au în vedere un „Fond Germaniei” pentru finanțarea investițiilor necesare prin împrumuturi. Posibilele noi coaliții ar putea lua în considerare chiar crearea unei datorii dedicate climatului și de securitate. Ulrich Klüh pledează însă pentru eliminarea frânei de îndatorare în locul unor noi bugete speciale.
Consiliul de experți pentru probleme climatice a evaluat deja cerințele legale pentru protecția climei ca fiind inadecvate. Reglementările și orientările ar putea oferi ONG-urilor mai multe oportunități de a da în judecată, ceea ce ar putea duce la întârzieri și costuri suplimentare. În plus, noile cerințe restrâng libertatea de planificare a solicitanților. Provocarea rămâne să găsim un echilibru între investițiile necesare și cerințele financiare stricte.