Prea puțini oameni sunt conștienți de faptul că rezultatele empirice în dezbaterile de politică economică sunt adesea doar aproximări ale realității.
În contribuția mea, aș dori să vorbesc despre importanța rezultatelor empirice în dezbaterile de politică economică. Adesea, aceste rezultate sunt privite ca „monedă de aur” și rezultatele aparent precise sunt tratate ca fapte. Cu toate acestea, multe dintre aceste rezultate se bazează pe presupuneri și modele și sunt, în cel mai bun caz, aproximări ale realității. Economia de astăzi probabil că nu suferă de prea puține, ci de prea multe cifre și statistici. Un exemplu al modului în care poate fi măsurată egalitatea este coeficientul Gini, care măsoară distribuția venitului. Aceasta fluctuează între 0 și 1 și arată dacă venitul este distribuit în mod absolut egal sau absolut inegal. Totuși, coeficientul Gini...

Prea puțini oameni sunt conștienți de faptul că rezultatele empirice în dezbaterile de politică economică sunt adesea doar aproximări ale realității.
În contribuția mea, aș dori să vorbesc despre importanța rezultatelor empirice în dezbaterile de politică economică. Adesea, aceste rezultate sunt privite ca „monedă de aur” și rezultatele aparent precise sunt tratate ca fapte. Cu toate acestea, multe dintre aceste rezultate se bazează pe presupuneri și modele și sunt, în cel mai bun caz, aproximări ale realității. Economia de astăzi probabil că nu suferă de prea puține, ci de prea multe cifre și statistici.
Un exemplu al modului în care poate fi măsurată egalitatea este coeficientul Gini, care măsoară distribuția venitului. Aceasta fluctuează între 0 și 1 și arată dacă venitul este distribuit în mod absolut egal sau absolut inegal. Cu toate acestea, coeficientul Gini este un construct cu puncte slabe și există idei diferite despre egalitate.
Este important să realizăm că multe valori importante precum fericirea, libertatea sau securitatea sunt greu de cuantificat din cauza complexității lor. În plus, mediile spun adesea puțin despre intervalul real și sugerează un nivel de precizie care nu este prezent. Clasamentele trebuie privite cu prudență, mai ales când decalajele sunt mici.
Piețele financiare și politica economică au dezvoltat prea multă încredere în modele și cifre. Ar fi mai bine să ai „aproximativ dreptate” decât exact greșit. Dictonul lui John Maynard Keynes „aproximativ corect decât exact greșit” ar trebui luat în considerare pentru a nu cădea în capcana credinței în numere.
Impactul acestor constatări asupra pieței și industriei financiare este divers. O concentrare excesivă pe cifre și statistici poate duce la o evaluare incorectă a situației. Companiile și investitorii ar trebui să știe că aceste date sunt doar aproximări ale realității și pot fi supuse incertitudinii. Este important să puneți la îndoială critic modelele și cifrele și să luați o perspectivă holistică.
Potrivit unui raport al www.nzz.ch, este necesar să se recunoască avantajele și dezavantajele datelor cantitative în economie. Deși cifrele și statisticile sunt instrumente importante de luare a deciziilor, ele ar trebui privite cu prudență și umilință. Concentrarea prea mult pe aceste date poate duce la pierderea imaginii de ansamblu și poate avea efecte negative pe termen lung. Prin urmare, factorii de decizie din industria financiară nu ar trebui să-și bazeze evaluările exclusiv pe date cantitative, ci să ia în considerare și aspectele calitative.
Sursa: https://www.nzz.ch/meinung/kommentare/die-oekonomie-als-forschung-leidet-unter-zu-vielen-zahlen-ld.1391358
Citiți articolul sursă pe www.nzz.ch